BELLA


BELLA

Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

 » ARTĂ - CULTURĂ - RELIGIE - POLITICĂ » DINCOLO DE RAŢIUNE » 

Cruciadele

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 Cruciadele la data de Joi Mar 27, 2014 6:48 pm

Quanchi

avatar
Membru
Acest subiect ma fascinat de mic copil... Asa ca va voi prezenta in cateva episoade...cruciadele

2 Prima cruciada la data de Joi Mar 27, 2014 6:54 pm

Quanchi

avatar
Membru
După căderea Imperului Roman de Apus sub valurile de migratori şi apariţia statelor medievale, construite prin aşezarea acestora din urmă, Occidentul s-a aflat într-o perioadă criză instituţională. Lupta pentru puterea absolută dusă între noii regi şi Biserică, luptele interne duse între fostele căpetenii ale migratorilor de odinioară, ajunse după câteva generaţii principi şi cavaleri cu puteri sporite, neînţelegerile între noii regi şi aceşti principi - toate aceste elemente fac din Occidentul medieval un butoi de pulbere. Acestora se adăugă şi factori precum un spor demografic mare, secete, molime, inundaţii, cunoştinţe puţine despre exploatarea agricolă, foamete etc.

La polul opus se afla Imperiul Bizantin, bogat şi mult mai stabil din punct de vedere financiar, cu monumente măreţe şi cu un trecut ce pentru contemporanii acelor veacuri era impresionant: în secolul al VI-lea Imperiul îndrăznea să proclame aproape toate posesiunile fostului Imperiu Roman – mai puţin Galia, Spania, Dacia şi Insulele Britanice.

Prima cruciadă are două expediţii: una a sărăcimii, condusă de Petre Pustnicul și Walter cel Sărac, și cea a cavalerilor grupați în patru corpuri principale de oaste, conduse de: Godefroy de Bouillon, Hugo de Vermandois, Robert al II-lea de Flandra, Robert Courtheuse, Bohemund de Taranto și Tancred de Sicilia.

Exultaţi de ideologia şi misticismul religios, masele săracilor considerau că porţile Ierusalimului se vor deschide celor care vin cu credinţă în Dumnezeu. Însă fără o pregătire şi o logistică adecvată, masele populare au ajuns la Constantinopol, trecând prin Germania, Boemia și Ungaria, unde au provocat pagube. Împăratul Alexis Comnenul, pentru a evita tulburările în oraș, i-a transportat pe cruciați pe coasta Asiei Mici. Aici, în schimb, în loc să li se deschidă drumul către Ierusalim, au fost masacrați de trupele selgiucide sau făcuți prizonieri și duși în robie.

Adevărata cruciadă, mai puţin religioasă, dar mai bine organizată militar, a fost cea a cavalerilor. Aceasta a început prin evenimente care nu au nicio legătură cu toleranţa propovăduită de Biserică: masacrarea evreilor din orașele de pe Rin, Köln și Mainz. De la bun început se anunţa a fi un război în toată regula, unde caracterul sângeros și de jaf avea să fie un fapt cotidian. În anul 1097 cavalerii au ajuns la Constantinopol, unde au încheiat o înțelegere cu Alexis Comnenul, prin care se angajau să recunoască suveranitatea împăratului în teritoriile cucerite de la turcii selgiucizi. Împăratul le-a facilitat trecerea în Asia Mică şi cruciații au respins armata selgiucidă, cucerind Niceea și Dorileea (mai-iulie 1097). Una din Bătăliile importante a fost cea pentru Antiohia, unde asediul a rezistat opt luni, dar în cele din urmă a fost și ea ocupată (1098). Cruciații au trebuit să lupte cu musulmanii încă un an pentru a-și croi drum spre Ierusalim, dar în anul 1099 oraşul a căzut în mâinile lor. După un asediu violent, cei care porniseră la luptă cu crucea pe piept s-au dedat la jafuri, violenţe şi violuri greu de imaginat timp de trei zile după ce au luat cetatea, masacrând mare parte a populaţiei. Amintirea acestui episod va rămâne ca un avertisment pentru cruciaţii care se vor strădui în următorii ani să apere Ierusalimul. Cu toate acestea, atunci când Ierusalimul va cădea în 1187, sultanul Saladin îi va lăsa pe aparatori să plece.

După cele trei zile cumplite, comandanţii trupelor, în frunte cu Godefroy de Bouillon, s-au îmbrăcat în haine albe cu crucea latina pe piept şi, desculţi, au mers în procesiune spre locurile sfinte. Lui Godefroy i s-a oferit coroana de rege al Ierusalimului chiar acolo unde tradiţia spune că Iisus Hristos a primit-o pe cea de spini, iar acesta, după cumplitele operaţiuni militare pe care le-a condus, a avut decenţa să o refuze numindu-se Advocatus Sancti Sepulchri ("Apărător al Sfântului Mormânt"). Existența proaspătului regat al Ierusalimului a fost asigurată de victoria cruciaților din același an în bătălia de la Ascal împotriva Egiptului Fatimid.

În urma cuceririlor făcute, s-au creat mai multe formațiuni politice, conform sistemului politico-vasalic din Occident: Regatul Ierusalimului, Principatul de Antiohia, Principatul de Galileea, comitatele de Tripoli, Edessa, Jaffa, senioriile de Tyr, Ramla, Kerak, Ascalon, Beirut, Sidon, Ibelin și altele. Organizarea lor este cunoscută din "Așezămintele Ierusalimului", o culegere de norme juridice privind obligațiile și drepturile clasei feudale, care reprezintă expresia clasică a ordinii feudale. Pentru menținerea ordinii în rândul populației cucerite și pentru înlăturarea răscoalelor s-au înființat ordine militaro-călugărești: Ordinul Ioaniților și cel al Templierilor, organizate la începutul secolului al XII-lea de călugării francezi și Ordinul germanic al teutonilor, spre sfârșitul aceluiași veac.

Prima cruciadă este şi cea mai importantă pentru că este singura în care se înregistrează victorii majore importante. Următoarele expediţii vor fi mai puţin încununate de succes.

Autor text: Ciprian Plăiaşu

In zilele urmatoare voi continua cu cea de a doua cruciada...   

3 Re: Cruciadele la data de Sam Mar 29, 2014 4:18 pm

Quanchi

avatar
Membru

Continut sponsorizat


Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum